Tinerii din Izbişte provoacă adulţii la soluţionarea problemei stringente a localităţii

“Pentru fiecare problemă umană

există o soluţie simplă şi clară”

Henry Louis Mencken

         Tinerii din satul Izbişte au încercat să pună temelie soluţionării unei probleme grave a localităţii. Astfel, la data de 30 septembrie, în sala de festivităţi a gimnaziului, a avut loc  dezbaterea publică cu tema “Problema casei de cultură în satul Izbişte. Căi de soluţionare a problemei”.

 La acest eveniment au fost prezenţi şi au participat circa 60 de personae din localitate, inclusiv primarul de Izbişte – dl. Ion Plămădeală şi consilierii locali – Alexandru Verdeş şi Natalia Lubaş-Verdeş. Ca oaspeţi deosebiţi au fost prezenţi domnii: Sergiu Lîsenco - directorul Centrului de Dezbateri din Criuleni, Olga Lîsenco - directorul Centrului de Resurse pentru Tineri “UNIT”, Criuleni, John McGregor – finanţator al proiectului ”Sporirea participării cetățenilor din raionul Criuleni în procesul de luare a deciziilor”. Ne-a bucurat nespus prezenţa tinerilor din CLT Cruglic, care au venit la dezbateri pentru un schimb de experienţă.

Problema casei de cultură a satului Izbişte este în vizorul localităţii şi al Administraţiei Publice Locale de mult timp, însă din lipsă de resurse financiare nu se înterprinde nimic la capitolul reparaţiei acesteia, care este în stare avariată. De la un timp problema devine una gravă, mai ales pentru persoanele tinere.

În cadrul unui sondaj, realizat de CLT la data de 9 mai, 2011, printre problemele localităţii au fost menţionate: drumuri deteriorate; iluminarea proastă a străzilor satului (după chestionare această problemă s-a rezolvat parţial – sunt iluminate şoselele principale ale localităţii); tinerii sub 18 ani consumă alcool; lipsa locurilor de joacă special amenajate pentru copii satului; cetăţenii nu sunt bine informaţi referitor la decizile luate  de APL şi Consiliul Local (şi această problemă a fost soluţionată, prin amenajarea unui panou informative la intrarea în curtea primăriei, de asemenea se editează ziarul şcolii şi al comunităţii care îşi propune să reflecte şi unele decizii ale organelor sus-menţionate); gunoi pe străzile satului; lipsa informaţiei despre calitatea reală a apei potabile; parc neamenajat. Însă cea mai gravă problemă a localităţii rămîne a fi starea avariată a casei de cultură, care, din această cauză nu funcţionează.

La data de 31 mai, 2011 tinerii au făcut cunoştinţă cu rezultatele sondajului şi au încercat să propună soluţii pentru cea mai gravă problemă a localităţii. Soluţiile care au acumulat cele mai multe voturi au fost: 1. Atragerea resurselor financiare externe pentru soluţionarea problemei; 2. Organizarea muncii voluntare în soluţionarea problemei. Asupra prezentării soluţiilor au lucrat două echipe de tineri, şi anume: echipa “Bugetarii” – lider fiind Druţă Dorina şi echipa “Voluntarii”  cu liderul Andreev Doina.

Fetele au reuşit foarte ingenios să-şi prezinte echipele, prin prezentări în Power Point, venind cu unele mesaje relevante către public. Astfel echipa “Bugetarii” au venit cu mesajul că “Fericirea nu constă în bani, dar în numărul lor”, iar fetele din “Voluntarii” l-au citat pe marele Mihai Eminescu, care a zis foarte bine că: “Munca este legea lumii moderne, ce nu are loc pentru leneşi ... Temeiul unui stat e munca ... Bogăţia unui popor nu stă în bani, ci iarăşi în muncă... Fiecare şi mare şi mic datoreşte un echivalent de muncă societăţii în care trăieşte”.

S-au adus argumente în favoarea rezolvării acestei probleme. Satul are mulţi tineri talentaţi care nu au unde să-şi organizeze eficient timpul liber. Unii, din lipsă de edificiu, dar din dorinţa mare de aş valorifica talentele pe care le au: muzică, pictură – merg în satul vecin, Cruglic, la filiala Şcolii de Arte, făcînd naveta pe o distanţă de circa 3 kilometri. Dacă ar fi un centru de cultură în sat - problema timpului liber al tinerilor ar fi rezolvată.

Tinerii noştri îşi doresc să aibă în sat o casă de cultură modernă, în care ar activa diverse cercuri pe interese: muzică, dans, pictură, design. Aceştia ar fi în siguranţă, atunci cînd merg la o discotecă, fiind evitate conflictele cu tinerii din satele vecine. Ar economisi timp, bani, efort şi s-ar dezvolta în localitatea natală, devenind personalităţi integre ce pe viitor vor reprezenta localitatea la nivel local, naţional şi, de ce nu – la nivel internaţional. În acelaşi timp Casa de cultură nu este doar problema tinerilor, dar grupul de beneficiari este mult mai vast. Grup-ţintă poate fi considerat întreaga localitate, pentru simplu motiv că o casă de cultură este un centru de cultură, prin intermediul căruia se va propaga cultura neamului, tradiţiile şi obiceiurile naţionale

Echipele, în detalii, au expus paşii şi resursele necesare pentru implementarea soluţiilor. Au menţionat că nu este uşor a organiza un sat întreg pentru a participa voluntar la unele lucrări, sau şi mai greu poate fi a colecta din localitate suma de bani ce va fi contribuţia proprie a localităţii (alături de resursele financiare posibile din granturi). S-a mai pus problema omului capabil ce va putea face faţă la cerinţele actuale şi de a fi un bun gospodar, bun conducător la acest edificiu.

Ne-a bucurat nespus participarea oamenilor din sală, care nu au rămas indiferenţi la problema noastră. Aici ar putea fi menţionaţi: Balan Sofia – fost şef de gospodărie a gimnaziului din localitate; Pîrvu Eudochia – locuitoare a satului, mamă a unei fete talentate; Rusu Natalia – director-adjunct al gimnaziului, Druţă Veronica – mamă a două fete, receptivă la problemele cu care se confruntă localitatea.

Alături de noi a fost primarul de Izbişte – dl Ion Plămădeală, care a venit să pună unele accente la problema dată. Din discursul acestuia am înţeles că reparaţia case de cultură necesită bani enormi – suma fiind estimată de către experţii în domeniu la circa 2,5 mln lei. Ni s-a menţionat că edificiul nu a fost construit în conformitate cu unele normative privind executarea construcţiile în raioanele seismice. De aceea astăzi sunt problemele care sunt.

Dezbaterea publică a finisat cu o pauză de cafea, oferită cu mare amabilitate de APL, în persoana domnului primar – Ion Plămădeală. În timpul pauzei de cafea moderatorii au făcut totalurile voturilor persoanelor din sală, care au acordat prioritate uneia dintre soluţiile prezentate. Astfel soluţia – “atragerea resurselor financiare externe” a acumulat 23 de voturi din sală, iar soluţia  - “organizarea muncii voluntare” a acumulat 20 de voturi. Evident că ambele soluţii sunt necesare a fi implementate pentru soluţionarea problemei. Munca voluntară nu va fi oportună fără resurse financiare suficiente pentru soluţionarea problemei, iar resursele financiare nu vor fi suficiente fără participarea  întregii localităţi şi fără contribuţia locală a acesteia.

Sprincean Eugen,

vicepreşedinte CLT, Izbişte